Sindromul de tunel carpian - repercusiuni pentru medicii stomatologi

Sindromul de tunel (sau canal) carpian este o afecțiune cronică determinată de compresia nervului median la încheietura mâinii, între ligamentele inextensibile carpiene și tendoanele asociate.
Atunci când există inflamație și umflare, acestea comprimă nervul median, ceea ce poate duce la apariția simptomelor asociate cu sindromul de tunel carpian.
Unele dintre semnele și simptomele sindromului de tunel carpian includ: durere, parestezie, amorțeală, durere (în special în timpul nopții, dar și în timpul zilei) și oboseală musculară.

Există unele locuri de muncă care prezintă o incidență crescută a persoanelor cu sindrom de tunel carpian din cauza sarcinilor repetitive. În medicina stomatologică, unii dintre factorii de risc pentru apariția sindromului de tunel carpian sunt:

• stres cauzat de muncă fără pauze;
• mișcări repetate;
• poziția de lucru;
• instrumente boante/incorect/insuficient ascuțite;
• diametrul mânerului instrumentelor;
• designul instrumentelor.

Pentru medicii stomatologi, suferința nervului median poate fi considerată o patologie profesională, întrucât este favorizată de solicitarea excesivă a regiunii carpului.
Efectele neplăcute ale simptomelor sunt scăderea abilității și a forței musculare a mâinii, care este segmentul cel mai solicitat în intervenții.
Repercusiunile sunt de la cele mai simple, precum oboseală, până la unele complicate, precum durere, amorțeli care scad randamentul profesional și calitatea actului medical.

Pentru a reduce apariția simptomelor asociate sindromului tunelului carpian și pentru a vă asigura că nu vă puneți în pericol încheietura mâinii (pumnul) atunci când sunteți la cabinet, urmați întotdeauna recomandările specialiștilor:

1. Asigurați-vă că respectați principiile ergonomice pe întreaga perioadă cât sunteți la cabinet, atunci când sunteți în intervenție, dar și în celelalte momente asociate actului medical (realizarea programărilor la calculator, utilizarea mouse-ului, prescrierea de rețete etc.);
2. Organizați cabinetul stomatologic pe principii ergonomice, luând în calcul întregul spațiu, dispunerea mobilierului, timpul alocat intervențiilor și pauzelor între ele;
3. Asigurați-vă că respectați întotdeauna o poziție ergonomică de lucru, care să nu vă solicite mâinile, spatele, coloana inutil și pe perioade îndelungate;
4. Dotați cabinetul cu scaune ergonomice, cu suport ajustabil pentru brațe;
5. Verificați întotdeauna ca instrumentele stomatologice cu care lucrați să fie ergonomice, să aibă un diametru optim – care să nu solicite excesiv mâinile cât timp lucrați cu ele.

Neurologii recomandă inclusiv să alternați diametrul și tipul mânerelor instrumentelor, ca măsură de prevenție și de reducere a stresului aplicat asupra încheieturii mâinii.

La Jakobi Dental, mânerele #6 și #7 au un diametru de 10,1 mm și facilitează prinderea și priza eficientă a instrumentelor stomatologice: scalere parodontale, sonde parodontale, chiurete Gracey sau chiurete universale, pile parodontale, excavatoare stomatologice, carvere, fuloare, instrumente pentru compozit, instrumente pentru inserarea firului de retracție, excavatoare endodontice, compactoare, instrumente pentru sinus lift etc. În plus, mânerele instrumentelor stomatologice menționate anterior sunt goale pe dinăuntru, ceea ce le face din start mai ușoare, mai simplu de utilizat, reducând astfel presiunea pe care doctorul dentist trebuie să o aplice când lucrează cu instrumentele stomatologice.

• Mânerele #6 și #7 ale instrumentelor stomatologice de la Jakobi Dental au Ø 10,1 mm, lungime de 108 mm și finisaj mat. 
• Mânerele instrumentelor dentare transmit cu acuratețe maximă mișcarea încheieturii și a degetelor în vârful instrumentelor. 
• Mânerele sunt rezistente la alunecare, sunt foarte ușoare și vă asigură un control excelent în timpul utilizării lor. 

Pentru a vedea instrumentele stomatologice cu mânere ergonomice, accesați acest link.