Impresii de la Seminarul Digitalizarea Sterilizării în România prin alinierea la standardele occidentale. Partea I

Cum a fost la seminarul „Digitalizarea sterilizării în România prin alinierea la standardele occidentale” | Partea I

În seria de 3 articole vom expune cât de succint posibil subiectele aduse în discuție în cadrul Seminarului. 
Urmăriți aici Partea a II-a și Partea a III-a.
Am gândit acest eveniment mai bine de un an și l-am „crescut” în tot acest timp, în funcție de feedbackurile pe care le primeam de la medicii interesați să participe. Ideea evenimentului ne-a venit ca urmare a lipsei de informații în domeniul digitalizării camerei de sterilizare în cabinetul stomatologic. Mergeam la medici în cabinete, participam la congrese și vorbeam despre mașinile automate de spălat și dezinfectat instrumentar. Uneori am fost primiți cu reticență, alteori cu multe întrebări, deseori cu surprindere.

Din punctul nostru de vedere, o cameră de sterilizare digitalizată este prezentul unui cabinet stomatologic. Nu viitorul! De aceea am organizat acest eveniment, unde să putem aduce soluțiile moderne de digitalizare și tehnologizare din prisma prevenirii și controlului răspândirii infecțiilor. 

Cu privire la legislația europeană în domeniul prevenirii infecțiilor, un exemplu de bune practici îl reprezintă Marea Britanie. Aici există un set de măsuri (cerințe esențiale și bune practici) care trebuie urmărite în permanență pentru ca personalul unei clinici să fie sigur că respectă protocoalele. Printre ele:

• Clinicile trebuie să facă audit intern pentru procesele de decontaminare o dată la 6 luni;
• Clinicile trebuie să dețină un plan detaliat care să prezinte trecerea de la cerințele esențiale la bune practici;
• Prima cerință de bune practici: „Instalarea unei mașini automate și validate de spălat și dezinfectat instrumentar pentru a înlocui curățarea manuală”;
• Cabinetele trebuie să introducă un sistem pentru curățarea și dezinfectarea pieselor de mână;
• Clinicile trebuie să asigure rotația stocurilor pentru dispozitivele stocate cu ținerea unei evidențe stricte etc.

De ce este atât de greu să luptăm împotriva agenților infecțioși din mediul dentar?

Pentru că nu îi vedem!

De aceea, fiecare pacient trebuie tratat ca fiind potențial infecțios!

Apropo de pacienți, știți care este percepția lor cu privire la riscurile de contractare a unei infecții în cabinetul stomatologic?

• Sterilizarea/igiena este al doilea criteriu clasat ca importanță de bune practici de către pacienți;
• Pacienților le este frică de bolile infecțioase în proporție de 65,1% și de corectitudinea dezinfectării și a sterilizării în proporție de 64,2%;
• O medie de 3,6-9% dintre oameni au amânat sau au anulat o vizită la stomatolog din cauza percepției riscului de infecții încrucișate;
• Pacienții sunt informați asupra echipamentului individual de protecție și a practicilor de spălare a mâinilor mai degrabă decât asupra riscurilor cauzate de virusurile transmise prin sânge;
• Femeilor le este mai frică de infecțiile încrucișate mai mult decât le este frică bărbaților și sunt mult mai atente la tehnicile de protecție utilizate de stomatologi.  

În aceste condiții, printre scopurile unei clinici stomatologice ar trebui să fie crearea unui mediu în care:

• Nu aducem agenți patogeni;
• Nu expunem alte persoane la patogeni;
• Nu permitem pacienților să ne expună la riscuri;
• Nu permitem pacienților să expună alte persoane la riscuri;
• Nu transferăm patogeni din clinica noastră;
• Facem tot ce știm noi mai bine pentru a distruge patogenii potențiali.

Printre virusurile transmise prin sânge se află și virusurile hepatice B și C, iar în România procentul de pacienți infectați cu acest virus este destul de mare, raportat la media Uniunii Europene. Mediul stomatologic este unul propice transmiterii infecțiilor cu virusul hepatitei C în mare măsură din cauza nerespectării condițiilor de decontaminare, dezinfectare și sterilizare a materialelor utilizate în cabinet. Virusul hepatitei C poate supraviețui pe suprafețe uscate timp de 16 ore, iar în apă rece până la 5 luni. De aceea este foarte important ca măsurile de prevenire și control al infecțiilor să fie urmărite conform protocoalelor pentru a reduce la zero riscurile de contaminare. Printre măsurile de prevenție se numără:

• Purtarea echipamentului individual de protecție;
• Procesarea corectă și pe cât posibil automatizată a instrumentarului stomatologic reutilizabil, pentru a reduce expunerea la posibilii contaminanți;
• Aruncarea în containere speciale a seringilor, lamelor chirurgicale, dispozitivelor medicale de unică folosință etc. care intră în contact cu sângele și alte fluide ale corpului uman.

Un alt mod de transmitere a virusurilor în cabinetul stomatologic este pe calea aerului. Virusul gripal, de exemplu, este transmisibil prin mâini și poate supraviețui pe suprafețe precum plastic sau sticlă până la 24 de ore. Virusurile gripale pot fi ușor dezactivate prin:

• spălarea corectă a mâinilor cu apă și săpun sau soluții pe bază de alcool;
• curățarea și dezinfectarea suprafețelor cu soluții avizate de ANMDM.

O amenințare în domeniul medical o reprezintă virusurile noi întreținute de evoluția infecțiilor umane sau animale existente, precum gripa pandemică, virusul Creutzfeldt-Jakob, coronavirusul sindromului respirator din Orientul Mijlociu (în engleză, MERS-CoV). Impactul acestor infecții emergente este destul de mare, pentru că ele afectează protocoalele existente de prevenire și control al infecțiilor în cabinet și au o influență asupra încrederii pacienților în domeniul stomatologic. 

Unul dintre virusurile descoperite destul de recent, Creutzfeldt-Jakob, prezintă un pericol pentru domeniul stomatologic, și este cauzat de prioni – proteine fără AN, dar capabile de autoreproducere. Incidența acestui virus în stomatologie are un impact major din următoarele considerente:

• Proteinele sunt considerate rezistente la denaturare termală în comparație cu ADN-ul și ARN-ul;
• Sterilizarea de rutină la 134°C nu garantează inactivarea completă a prionilor;
• Accentul ar trebui mutat de la sterilizare la procesele pre-sterilizare: spălarea și clătirea instrumentelor pentru a îndepărta și distruge mecanic proteinele prion înainte de a supune instrumentarul la sterilizare;
• Există evidențe că prionii sunt modificați de adsorbția pe suprafețele metalice, făcându-i mult mai rezistenți la decontaminare;
• Boala prionică, ca infecție, poate fi inițiată chiar și atunci când agentul rămâne aderent la instrument;
• O dată prezent pe instrument, prionul poate continua să „infecteze” pacienții până ce va fi îndepărtat fizic.

Urmăriți în continuare Partea a II-a și Partea a III-a.